Lăcătuş a făcut praf Steaua din postura de antrenor şi a plecat cu coada între picioare. Pentru că Dorinel Munteanu a scuipat mâna care l-a hrănit, Lăcă a mai primit o şansă. A fost adus înapoi în Ghencea (sau mai degrabă a venit de unul singur) ca un salvator al echipei. Şi Fiara şi-a făcut treaba! Chiar a salvat echipa!
Lăcătuş a smuls-o din chinurile prezenţelor europene, a scutit-o de deplasări pe marile stadioane ale lumii, i-a luat gândurile de la un trofeu insignifiant precum Cupa României şi i-a lichidat conturile cu titlul de campioană al sezonului în curs. Iar uşa europeană i-a fost trântită în nas chiar de cei cărora cu câţiva ani în urmă le spulbera visul unei semifinale. Marius şi cei douăzeci şi câţi or fi de purtători ilegali de legitimaţii de fotbalişti au înfipt Steaua în jumătatea clasamentului. Acolo unde echipa aceasta, recordmena absolută a prezenţelor româneşti în Champions League, nu a mai fost de vreo 30 de ani. Şi unde toţi chibiţii, toţi gâjâiţii, frustraţii şi antisteliştii îşi doresc să rămână. Lăcătuş a vindecat această echipă de orice rană fotbalistică.
A venit în Ghencea la fel de repede ca un echipaj SMURD şi-a plecat greu, ca un convoi funerar. A lăsat în urmă durere, tristeţe şi regrete eterne. Steliştii nu vor uita niciodată istoria pe care Lăcătuş a scris-o purtând tricoul cu numărul 7. Iar rănile provocate de armele antrenoristice ale Fiarei nu se mai vor vindeca vreodată. În numele celor care nu au avut şi nu vor avea niciodată Steaua la suflet, îi mulţumesc din inimă pentru prestaţia avută domnului antrenor Marius Lăcătuş. Şi îmi exprim regretul că a plecat mult prea rapid dintre stelişti. Ar fi trebuit lăsat să îşi desăvârşească opera.
Lăcă spune că are oferte din Turcia, că Dinu Vamă îl sună, că are de unde alege. Nu se plânge că va sta departe de gazon şi de marea sa dragoste. Dacă mai crede în calităţile sale de antrenor îl rugăm să şi le exerseze oriunde vrea el. Pe FIFAManager, pe Echipa sau Divizia Fantastică, pe Managerzone sau Play Station. Oriunde, numai la Braşov , NU! Nu vrem să jucăm ca Steaua, nu vrem să ne zbatem în anonimat, nu vrem să avem ca obiectiv salvarea de la retrogradare! Braşovul, ca echipă de fotbal, ar trebui să iasă din calculele lui Lăcătuş. A mai fost antrenor aici şi ne-am lămurit în privinţa sa. Am mai spus-o şi o voi susţine cu vehemenţă: Lăcătuş n-are stofă de antrenor iar CV-ul său imi stă mărturie.
Lăcătuş ar trebui să îşi vadă de vacanţă, de familie, de administrarea banilor câştigaţi ca jucător, poate de afaceri… Să îşi îndeplinească şi visele extrafotbalistice. Mulţumim pentru participare, drum bun!
P.S. Nu e mai puţin adevărat că munca lui Lăcătuş a fost sabotată de cel mai mare specialist în viaţă, evident în materie de fotbal, Gigi Becali. Şi de cei pe care i-a adus ca mari vedete la echipă. Între toţi neprihăniţii care au îmbrăcat tricoul Stelei în mandatul lui Lăcătuş, nu cred că se găsesc trei-patru fotbalişti adevăraţi. Aştept cu nerăbdare rezultatele antrenorului Gigi Becali cu acelaşi grup de încurcă-minge.
* articol publicat pe Corona Press – 19 mai 2009 (http://www.coronapress.ro/index.php?page=articol&id=3424)
Publicat de silve79 
Gigi l-a adus pe Lacatus in Ghencea sa salveze Steaua. Fiara si-a facut treaba. A salvat echipa de la chinurile europene, de la grijile pentru titlul de campioana. A scapat-o de gandurile la Cupa… etc etc… A adus-o la jumatatea clasamentului, unde n-a mai fost de vreo 30 de ani. Si unde ar trebui sa ramana pentru ca ne-am saturat de toti infatuatii care gajaie numele Stelutzei.
Fotbalul românesc ar trebui luat la bolovani, precum au luat nişte frustraţi autocarul Stelei. Mai bine îl ucidem acum pentru a se scula din morţi mai târziu. Mai pur, mai curat, mai nevinovat. Şi, de ce nu, mai adevărat. DNA-ul a aruncat primul piatra. Cam târziu, dar a făcut-o. Nu este însă suficient. E nevoie de cineva care să declanşeze uraganul. Un uragan în urma căruia să nu mai rămână nicio urmă a iluzoriului nostru fotbal.
Blog Dragos Silvestru 