Părerea lu Silve: Câinii roşii = câinii puli*

4 iunie 2009

caineCâinii roşii au ajuns să se hingherească singuri! Alcătuiesc o haită care nu mai sperie pe nimeni… o haită care schelăcăie la lună, latră în neştire dar nu muşcă niciodată. Câinii roşii sunt precum câinii puli, niciodată agresivi!

Fotbaliştii lui Dinamo au demonstrat încă o dată, deşi nu mai era cazul, că sunt prea proşti pentru a fi contemporani cu Liga Campionilor. O echipă care arată ca Dinamo nu va putea niciodată să înţeleagă fotbalul adevărat, să îl simtă, să îl joace. Dresorul Rednic şi-a pierdut îndemânarea, şi-a rătăcit autoritatea, nu mai găseşte nicăieri vreo dâră de inspiraţie. Nu mai are nici noroc. Pentru că norocul ţine întotdeauna cu cei puternici.

Toţi dinamoviştii încearcă să găsească explicaţia eşecului, caută scuze… Pentru ei, încă nu e clar că nu există aşa ceva! Dacă eşti echipă cu pedigree îţi hinghereşti adversarii, îi tăvăleşti, îi bagi în sperieţi, îi muşti. Nu aştepţi să câştigi campionatul prin penalizarea celorlaţi, nu câştigi puncte făcând presiuni la comisii, nu umbli cu arbitri de casă, nu îţi implori competitorii să se împiedice de liniile propriului careu sau să se dea la o parte. Trebuie să joci fotbal şi să nu faci cantonamente în cârciumi şi şedinte tehnice în discoteci. Dinamoviştii susţin că sunt o echipă blestemată. Stăm şi ne întrebăm: cine i-a blestemat? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: s-au blestemat singuri! Prin propria existenţă, prin modul de gândire şi mai ales prin concepţia despre sport, în general şi prin felul în care tratează fotbalul, în particular. „Liga Campionilor – Interzisă câinilor” nu mai este doar un simplu banner afişat din răutate de suporterii Stelei. A devenit un mod de viaţă pentru dinamovişti. Şi probabil că nici chiar un accident nuclear nu va reuşi să îl schimbe vreodată. Pentru suporterii lui Dinamo dar şi pentru ceilalţi e limpede că Dinamo îşi merită soarta. Pentru că nu face nimic în acest sens, şi pentru că, de cele mai multe ori, norocul şi-l face omul şi cu mâna lui.

După eşecul trist din acest sezon Dinamo ar trebui să se retragă. Să tragă obloanele şi să închidă prăvălia. Au trecut mult prea mulţi ani de când se pregătesc de Liga Campionilor. Şi lumea a obosit să îi tot aştepte. Retragerea ar fi un bonus pentru fotbalişti. Le va fi mai uşor când oamenii îi vor întreba de ce s-au retras şi vor scăpa de durerea unei întrebări de genul: „de ce nu vă retrageţi?”. Retragerea ar fi un bonus şi pentru acţionari.Vor avea bani mai mulţi în cont şi îşi vor vedea liniştiţi de afaceri. De ce să continui să bagi bani într-o gaură neagră?

* Cainii Puli sunt o rasă cu părul format din şnururi lungi, care trăieşte în medie 12 ani. Au talie mică, cu o coadă stufoasă, extraordinară. Picioarele sunt foarte puternice, bine arcuite, asigurându-le un echilibru mai rar întâlnit între rasele de câini. Dispoziţia lor naturală este prietenoasă, dar asta nu înseamnă că renunţă la lătrat când sună cineva la uşă. Sunt, totuşi, retraşi cu străinii şi niciodată agresivi.

* articol publicat pe Corona Press – 4 iunie 2009 (http://www.coronapress.ro/index.php?page=articol&id=3779)


Sictir, bagabontilor!

2 iunie 2009

HAI dinamo! HAI SICTIR!

Nu e mare lucru de scris dupa „succesul” memorabil al dinamovistilor. Un mesaj care circula pe net spune totul:

„Dinamo is trying to connect to Champions League… loading… please wait…this may take a few years… FATAL ERROR!… the connection with the competition was reset by unknown user Unirea… Please try again next year! Leave the applications! Good bye!”

Boanchis are dreptate: sictir, bagabontilor!


Manchester s-a dat cu Barca

1 iunie 2009

barcelonaNicio echipă câştigătoare de Liga Campionilor nu a reuşit până acum să îşi păstreze trofeul. Şi probabil că nu va reuşi vreodată pentru că fotbalul se reinventează în fiecare clipă. Mărturie stă Sir Alex Ferguson care e de-o viaţă la Manchester şi reuşeşte să se updateze şi să aibă rezultate cu englezii. Din păcate pentru el, aseară n-a reuşit să îşi stăpânească “diavolii” iar aceştia s-au rătăcit printre toreadorii spanioli.

Barcelona a fost mai euforică, dar mai sigură pe ea. A avut răbdare, a jucat deschis şi relaxat dar cu nerv fotbalistic. Le-a ascuns mingea englezilor, i-a iritat, i-a enervat, i-a scos din ghete, făcându-i în acelaşi timp să uite orice indicaţie tactică primită de la Sir Alex. Lucruri care aveau să le fie fatale în cele din urmă. Barcelona a fost cuminte şi a dat gol. Cu puţin noroc a scăpat de iureşul albilor şi i-a înţepat din nou. Apoi şi-a luat nasul la purtare, ca un copil care prinde curaj când simte că bicicleta nu mai tremură sub el.

Victoria Barcelonei a fost o consecinţă normală a unei atitudini superioare şi a unui fotbal care depăşeşte graniţele manualelor şi, în dese rânduri, limitele imaginaţiei. Dar a fost şi o consecinţă a aroganţei englezeşti. Oamenii lui Ferguson cunoşteau foarte bine Roma, terenul, împrejurimile, detaliile … Au mai fost acolo pentru meciurile cu fost echipă a lui Chivu şi nu au avut probleme în a se impune. S-au crezut superiori şi de data s-au concentrat probabil pe obiectivele turistice, pe femeile frumoase ale Italiei, pe autografe şi pe fotografii cu turişti veniţi din toate colţurile lumii să îi vadă la lucru. Fotbaliştii s-au plimbat prin oraş iar atracţia turistică a expediţiei lor a fost datul cu Barca. Dacă şi-ar fi încordat un pic muşchii şi pe teren am fi avut un cu totul alt meci. Visul lui Manchester a fost dărâmat iar ruinele visului englezesc se încadrează perfect în arhitectura Romei. Oricum, cu sau fără o evoluţie lăudabilă a lui United spectacolul a fost asigurat iar aşteptarea a meritat.

Lucescu a uimit lumea cu Şahtior şi va da examenul de licenţă cu Barcelona, in Super Cupa Europei. Românul are şansa să-şi demonstreze clasa (şi el dar şi jucătorii formaţiei ucrainiene) dar şi să îşi ia revanşa după înfrângerile şi eliminarea din grupele Champions League. Să sperăm că nu se va da şi el cu Barca, la fel cum a făcut Manchester aseară.

P.S. Nu vă uitaţi la dimensiunile textului, nu staţi să număraţi caracterele. Este mult prea puţin faţă de dimensiunile spectacolului fotbalistic pe care îl vedem în Champions League. Şi oricâte cuvinte am folosi, ar fi în zadar. Fotbalul suprem nu poate fi vorbit!

* articol publicat pe Corona Press – 28 mai (http://www.coronapress.ro/index.php?page=articol&id=3644)