DeGeneraţia NeAşteptată

13 octombrie 2009

romania_serbiaNaţionala României a făcut sâmbătă seara un meci istoric la Belgrad. Istoric prin proporţiile scorului şi prin prostia şi miserupismul afişate de nişte flăcăi cam stătuţi. Băieţaşii ăştia de îşi spun fotbalişti au avut o atitudine jegoasă în teren şi l-au scuipat cât au putut pe Regele Fotbal. Am trăit cu speranţa că Mutu şi Chivu pot fi liderii Generaţiei Aşteptate după retragerea lui Hagi. Ne-au arătat că speranţele noastre au fost zadarnice, că nu sunt decât capii unei găşti de golani, şefii DeGeneraţiei NeAşteptate.

Naţionala României a arătat ca o virgină care a fost violată de cinci indivizi. Cu voia tutorilor săi. A fost totuşi un viol frumos, demn de un scenariu de film. Un film porno pe care fiecare dintre masculii îmbrăcaţi în galben vrea să îl ţină pitit. Pentru momentele când nevasta, prietena sau amanta refuză să renunţe la lenjeria intimă şi să le satisfacă pohtele trupeşti. Dar pohtele noastre fotbalistice pe mâna cui rămân?

Meciul de sâmbătă a fost, în fapt, o încununare a “succesurilor” pe care fotbaliştii noştri le înregistrează în cluburile de noapte, în rândul pipiţelor siliconate, a damelor de companie sau în luptele cu vărul Jack. Nişte troglodiţi ai fotbalului au umplut de jeg o naţiune care nu doreşte decât să-şi plângă bucuria fotbalistică în Piaţa Universităţii. Flăcăii ăştia pe care băiatul lui Nea Mircea încearcă să îi vindece de priapism sunt irecuperabili. Au nenumărate visuri erotice, regulează mai des decât driblează, se îmbată mai des decât îşi pun crampoanele şi se îneacă cu propria lor vomă când încearcă să pronunţe Champions League.

Rămân la părerea că naţionala României nu stă în Mutu şi Chivu. Naţionala României stă în genunchi! În poziţia aceasta au adus-o ei, băieţaşii cu fiţe, care îşi imaginează că echipa naţională este întruchiparea Laurei Andreşan. Chivu e prea ocupat cu reclamele ca să îi mai pese de fotbal. Desface cu plăcere capacele sticlelor de bere şi ne recomandă companii de telefonie mobilă. Dar noi nu vrem să fim ca el. Cel puţin nu ca fotbalistul Cristian Chivu. Lui Mutu nu îi mai prieşte nici Consuelo, nici Fiorentina şi speră că se va legaliza cocaina. Îl apucă spumele când vede liniuţele careului de 16 metri şi le sparge nasul adversarilor, deşi nu ei i-au prescris metadonă. Individul care confundă cantonamentul de la Mogoşoaia cu vila sa din America ar trebui să vină pe jos la echipa naţională, să se dezinfecteze de mai multe ori înainte să ceară să îmbrace tricoul purtat de Hagi. Sau mai bine să plătească din propriul buzunar o ramă în care tricoul cu numărul 10 să rămână pe vecie.

Avem o naţională impotentă din punct de vedere fotbalistic. Echipa este imaginea reală a unei competiţii interne în care fotbalul este planul al şaptelea. Mai importante sunt jocurile de culise, scandalurile cu arbitrii, înjurăturile dintre conducătorii de club, valizele cu bani, concedierea antrenorilor care nu execută ordinele finanţatorilor sau relaţiile fotbaliştilor cu diverse bombe sexy.

Am asistat în repetate rânduri la orgiile acestor Tituşi Steeli ai fotbalului. Suntem sătui de incompetenţele lor tehnico-tactice. Am dat cu bolovani după Piţurcă fără să vedem însă adevăraţii vinovaţi ai mocirlei în care se scaldă fotbalul românesc (asta nu înseamnă că îmi pare rău după Piţi şi îl consider vreun mare antrenor). Am aşteptat prea multă vreme să scoatem capul din ţărână şi am avut senzaţia că adrienii, cristienii şi mireii ne pot ridica la suprafaţă. Ne-au călcat pe cap fără milă, ca pe nişte gândaci care le distrug culturile. Culturile lor fotbalistice.

Pentru că românii sunt obişnuiţi cu suferinţa, pentru că nu se învaţă minte niciodată, pentru că au trăit şi vor trăi mereu cu speranţa, continuă să viseze. Să viseze la o echipă naţională adevărată. O naţională care să câştige urât şi să piardă demn şi în faţa unor adversari ca Feroe.

Suntem generaţia aşteptată, generaţia care aşteaptă în continuare o nouă generaţie fotbalistică. Aşteptarea va fi însă lungă şi extrem de dureroasă. La fel ca acest 0-5 de la Belgrad.

* publicat pe Corona Press – 12 octombrie 2009

(http://www.coronapress.ro/index.php?page=articol&id=6136)